Bombardierii sau despre cocalarizarea unui oraș

#decitit despre cât de subțire este limita din no, ce fain și băi, ce dracului au făcut ăia?

Putem începe de aici sau de oriunde altundeva, e la fel de bine. Cândva, probabil, școala ar fi însemnat ceva și o plasai pe vreun soclu aparte. Acum, nieaaa, o dăm jos și o plantăm drept pe asfalt. Cum era aia, băgăm cultura în dubă? Băgăm, trăiți! No, cam așa și aici.

Minunata noastră urbe a călcat în picioare Școala Ardeleană: grupul statuar a fost dat jos, soclul care se încadra foarte bine în peisaj și pe care era așezată statuia a dispărut, iar cei doi brazi au fost tăiați. Prieteni, atât știm noi să facem cu astfel de chestiuni, nu ne duce capul mai mult. Un articol semnat de Ion Cosmovici vă explică foarte bine cam cum stau lucrurile cu Școala Ardeleană, cum a fost statuia creată de Romulus Ladea și alte detalii. Treaba asta este tristă, foarte tristă. Cimentăm, betonăm și cocalarizăm orașul într-un asemenea hal încât putem primi ceva diplomă pentru bombardierii (știți voi la care sens anume mă refer) anului sau ceva asemănător.

Fiți fără grijă, îs așa de multe alte exemple, pfuai. No, fiți pe fază.

Citiți mai multe pe Filosofii cotidiene la frontală, newsletterul meu de noapte la care vă invit să vă abonați