#frânturi 41. Locuri unde zeii șoptesc sau timpul se oprește.

Text publicat pe Filosofii la Frontală, unde poți vedea galeria de poze și video

Din seria Veșnicia s-a născut la sat sau la munte, am trecut peste văi, am bătut păduri până ce-am poposit în Țara Hațegului, o minunăție de loc în care timpul stă în loc. Nu și noi, că nici n-am avut stare, dar, nici n-am avut timp. În această trecere a sa, am sfidat prognozele meteo și am zis că ne strecurăm printre stropi. A meritat fiecare clipă, căci ne-am preumblat mereu printre seriile de ploaie.

Văzută pe când eram copil, biserica Sfântul Nicolae din Densuș a rămas un ceva acolo la care trebuie să revin. Am făcut-o, de această dată cu fetele, iar lucrurile au fost exact așa cum mă așteptam: poetice. Biserica este una dintre cele mai vechi construcții de la noi din țară care s-a păstrat excelent, ajutată și de acțiunile de restaurare. Este un fel de concurs local, pare-se, care a mai veche: cea de aici, din Densuș, sau cea de la SântăMăria Orlea. Ei bine, nu o să vă țin un curs de istorie pentru că, nu-i așa, găsiți date oficiale prin alte părți și eu nu sunt de meserie istoric, dar vă pot spune una-alta despre sentimente.

Prin poziționarea ei, pe un deal și între dealuri, Biserica din Densuș are o aură aparte. Te cam prind din urmă gândurile și meditațiile când vezi atâtea istorii puse una peste alte și atât de frumos restaurate. Bine, noi am prins și un eveniment acolo, așa că am putut gusta din autenticitatea locului altfel decât strict turistic. Totul curge altfel, e un ritm aparte.

Cântare din Densuș

Eram cazați peste drum de ea. Am tras cu ochiul constant să vedem mișcare. Printre picurii de ploaie care ne-au ținut în șah mai toată ziua, am văzut puțină forfotă la ușa ei. Rapid, e loc de vizitat monumentul istoric aflat la marginea drumului care te duce fie la Hațeg, fie la Petroșani, depinde care ți-e pofta.

L-am prins pe nea Nicu conducându-i pe indivizii costumați la poarta bisericii. Erau niște domni de la Academie, au venit să vadă biserica după ce azi ne-am intersectat cu ei și la Densuș. Eu eram cu grupul meu. Nu le-a prea convenit ce le-am spus.

Nea Nicu este un fost cadru militar retras pe aceste meleaguri fix în slujba acestui monument istoric aflat într-o stare nu prea grozavă. El se ocupă cam de tot, de la întreținere la promovarea ei. În 1985, pe când era încă militar activ, a eliberat locul la propriu de niște chiriași mai nepotriviți aurii sale. Uneori/ deseori se cam luptă cu morile de vânt, căci, dacă te uiți atent, vei vedea diferențele uriașe dintre Biserica restaurată de la Densuș și cea de aici, chiar dacă aceasta este mai veche.

Aceasta este mai veche ca cea de la Densuș. De fapt, acesta este cea mai veche biserică, funcționând de pe la sfârșit de secol XIII. Se țin și azi slujbe duminica, o dată pe lună. Biserica de la Densuș nu a funcționat în regim de biserică de la început, abia apoi a devenit astfel.

Este impresionant modul în care reușim să lăsăm de izbeliște astfel de comori, să nu existe un minim interes pentru punerea în evidență a unor monumente istorice care țin inclusiv de patrimoniul UNESCO.

Pe pereții scorojiți ai biserii, încă se pot vedea urmele unor picturi realizate de un artist croat de prin Dalmația. Nea Nicu e greu de oprit când se pune la povestit. Are multe informații, unele dintre ele desprinse din legende, iar aura de mister a acestui loc nu face decât să sporească astfel. O fi așa? Cele două morminte de sub pereții bisericii, la care nu se acordă, se pare, aprobare pentru săpături, schimbă cu ceva unele idei ale cursului istoriei acestui loc?

Un lucru este cert, locurile din Țara Hațegului merită luate la pas și explorate, unele pentru uimirea restaurării și păstrării lor, altele pentru starea de anonimat și enigmele necunoscute care le împresoară.

Recomandări. Cazare: La Moșie — SântăMărie Orlea, loc fain, accesibil, mult spațiu verde și chestii de făcut pentru copii, inclusiv piscinuță. Vizitat: cele două monumente menționate, Casa Vulcanilor — 3 km de Densuș, Centrul de Știință și Artă — comuna General Berthelot.

Despre Hunedoara, pe data viitoare.

În caz că nu ați aflat din alte părți, Nicu Buceanu a câștigat competiția Six Days in the Dome din Chicago, cumulând peste 802 km în cele șase zile ale competiției. Este un back-in-business pentru ultra-omul care a spulberat niște cronometre: 5.000 de km alergare de la Atena în 47 de zile și 19 ore.

În cam același weekend, Vlad Dascălu a devenit campion european la MTB, proba de cross-country, competiție desfășurată la Cracovia Nu e alergare, dar, se pune.

Sincer, la cum sunt sprijinite unele discipline sportive pe la noi prin țară, nu știu cum au reușit băieții de mai sus performanțele lor. Oricum ar fi, un jos pălăria și, ce să spun, la mai multe. Noi vă susținem!

Tot prin zonă, am urmărit ce a făcut David Popovici la Turneul Sette Colli (Italia). Mă rog, e inutil să mai spun ceva.

• Ar putea fi mai mult plastic în ocean decât pește!
• 99% dintre păsările mărilor și oceanelor ar putea ingera plastic!
• Milioane de animale marine mor în fiecare an din cauza gunoaielor
• Fiecare chiștoc de țigară poluează sute de litri de apă și durează ani să se degradeze
• 10 milioane de gunoaie sunt aruncate anual în apele mărilor = adică, un camion pe minut, 400 kg pe secundă
• 80% din gunoaiele marine provin din surse terestre.

Ce putem face? #ourocean #ourseas (Sursa: Aquarium Pola)

Dacă ai ajuns până aici, poți arunca un ochi și peste Viralități Virtuale, un proiect de suflet condimentat cu ceva tărie și chestii selfitice.

Originally published at https://filosofiilafrontala.substack.com.